Regina Maria s-a îndrăgostit iremediabil de Balcik, devenind destinația sa de suflet. Orașul a fermecat-o atât de mult pe suverană încât, în testamentul său, a dispus ca inima sa să fie păstrată aici, într-o raclă în Capela Stella Maris, unde a rămas până în anul 1940, atât timp cât orașul a fost teritoriu românesc. Terenul pe care a fost construit Castelul de Vară din Balcik i-a fost dăruit reginei Maria de către bancherul Jean Crissoveloni, iar apoi statul român a mai achiziționat de la localnici și alte trenuri pentru a lărgi domeniul de la Balcik. Clădirea principală se constituie dintr-o vilă numită de către regină, Tenha Juvah (Cuibul Solitar), care combină mai multe stiluri arhitecturale, precum stilul maur, stilul mediteraneean și stilul caselor bulgărești. Reședința de vară numără per total 14 camere, dispuse pe două etaje, la care se adaugă două terase și un balcon. Dorința expresă a reginei a fost ca lângă castel să se construiască un minaret. Castelul a fost proiectat de către arhitectul Emil Gunes, iar lucrările de construcție au durat aproximativ patru ani, fiind executate de o întreprindere italiană. Costurile totale s-au ridicat la 10.320.155 lei, doar decorațiile interioare costând 2.000.000 de lei. Interiorul este simplu decorat, fără prea multe pretenții arhitecturale, pereții sunt văruiți în alb, ușile sunt masive fiind sculptate, iar camerele sunt decorate cu puține obiecte de mobilier. La parterul fostei reședințe regale veși putea admira o galerie de artă ce cuprinde picturi, bijuterii și machete.
A doua clădire a complexului de la Balcik este vila Mavi Dalga, care însumează 16 camere. Aici erau situate camerele principelui Nicolae, și a doamnelor de onoare ale reginei. Cea mai impunătoare clădire a domeniului este Casa Suitei, aceasta bucurându-se de un stil aparte, camerele fiind situate în sub forma unei potcoave, cu colonade spre mare și coloane spre interior. Regina a dorit ca în jurul castelului să fie construite o serie de pavilioane, precum pavilionul de odihnă, pavilionul administrației, pavilionul Izbândă, Ciupercă, Lingerie, Principele Nicolae, Prințesa Ileana și Cara – Dalga. Fiind o persoană foarte religioasă, regina Maria a cerut construirea unei bisericuțe, a unui templu și a unei capele. Pentru fiica sa Ileana, cea care îi moștenise talentul artistic, a fost construit un atelier de pictură și sculptură.
Cel mai apreciat loc din domeniul de la Balcik este Grădina Botanică, care datorită frumuseții sale era numită de turci Grădina lui Allah. Grădina a fost inaugurată în anul 1940 și are o suprafață de 65.000 de metri pătrați. Pe teritoriul acesteia a fost construit un râu artificial cu patru brațe. Grădinile au fost proiectate de către peisagistul elvețian Jules Jannin, acesta lucrând și pentru țarul Nicolae al II-lea, vărul reginei Maria. Cunoscută fiind pasiunea reginei Maria pentru flori, aceasta a adunat la Balcik peste 3000 de specii de plante, unele dintre ele chiar specii rare, și peste 300 de specii de cactuși, grădina devenind un loc unic în Europa Centrală și de Est. Grădina Botanică de la Balcik are în componența sa 12 grădini, fiecare cu specificul său și este împărțită pe două sectoare, unul amplasat în aer liber și o zonă de seră. Se evidențiază un labirint cretan, construit cu materiale aduse chiar din insulă, Grădina Divină, ale cărei alei sunt pavate cu piatră importată din Maroc, Grădina Cascadei, Grădina Engleză, Grădina Plângătoare și Grădina Trandafirilor. Aleile Grădinii Cactușilor sunt umbrite de plante care ajung până la 3-4 metri înălțime, unii dintre ei fiind plantați acum 80 de ani. Unul dintre cele mai romantice colțuri ale grădinii este Nimfeum sau Templul Apelor. Zidurile și coloanele sunt acoperite cu iederă și oferă o atmosferă melancolică, de reflecție, iar interiorul este pictat în cărămiziu și albastru puternic. Grădina este înțesată de bănci din piatră și vase antice, care oferă locului un farmec aparte. Printre cele mai spectaculoase colțuri ale grădinii ce înconjoară palatul este cascada artificială. Pe malul cascadei se află un magazin de suveniruri și un spațiu special amanajat pentru extracția uleiului de trandafiri.