Mănăstirea Rila este situată în inima Munților Rila, între cursurile râurilor Rilska și Drushlyavitsa. Bazele lăcașului de cult au fost puse în secolul al X-lea de către Ioan de Rila, iar în prezent, mănăstirea este un adevărat tezaur al Bulgariei și un leagăn al credinței ortodoxe și a neamului bulgar. Mănăstirea Rila este cea mai importantă mănăstire ortodoxă de pe cuprinsul Bulgariei. Aceasta este dispusă la circa 80 kilometri de Razlog și la aproximativ 120 kilometri de Sofia.
De-a lungul secolelor, țarii Ivan Asen al II-lea și Kaloman au înzestrat lăcașul de cult cu diverse posesiuni și i-au acordat mai multe drepturi. Între anii 1334-1335, Strumica Hrelio, un aristocrat bogat, donator al Mănăstirii Hilendar, a construit un turn de apărare și chilii monahale în jurul lăcașului de cult. În timpul stăpânirii turcești (sec. XV-XIX), Mănăstirea Rila a fost un centru de conservare a specificului bulgăresc. După ce a fost incendiată Școala Literală din Târnova, rolul său a fost preluat de către mănăstire. Mănăstirea Rila se mândrește și cu o bibliotecă impresionabilă, care a fost în permanență restaurată și îmbogățită cu manuscrise noi. Către sfârșitul secolului al XIX-lea, la Mănăstirea Rila a început să funcționeze și o legătorie. Mănăstirea Rila a întreținut relații strânse cu mânăstirile de pe Muntele Athos, iar în anul 1466, a semnat un contract de asistență reciprocă cu Mănăstirea Rusă Sfântul Pantelimon, de pe Muntele Athos. Pe cuprinsul Evului Mediu, Mănăstirea Rila a fost în relații extrem de bune cu Rusia, iar în secolele XVI-XVII, monahii de la Mănăstirea Rila erau trimiși în Rusia pentru a colecta donații (cărți, icoane, obiecte bisericești și bani). În perioada Renașterii Bulgare (între secolele XVIII-XIX) pe cuprinsul Mănăstirii Rila au funcționat diverse școli. Între anii 1860-1864, stareț al Mănăstirii Rila a fost Ieromonarhul Neofit Rilski, supranumit Patriarhul Pedagogiei Bulgare, care a pregătit profesori și preoți pentru întreaga Bulgarie. În anul 1833, Mănăstirea Rila a fost victima un incendiu puternic, astfel că între anii 1834-1862, a fost reconstruită, în acest sens contribuind numeroși bulgari înstăriți.
Viața monahală și culturală la Mănăstirea Rila a continuat să înflorească și odată cu ieșirea Bulgariei de sub stăpânirea Imperiului Otoman. Lăcașul de cult atrage o mulțime de pelerini bulgari și străini, datorită faptului că păstrează moaștele Sfântului Ioan de la Rila, care sunt un izvor de mângâiere și liniște sufletească. Ivan din Rila, cunoscut și ca Ioan de Rila, este fondatorul mănăstirii și a trăit între anii 927-968. Pusnicul a trăit într-o peșteră din apropierea mănăstirii. Primul lăcașul de cult din Rila a fost construit de către discipolii lui Ivan, care au urcat în munți pentru a învăța tainele monahismului. Pentru a vă face o idee despre cât de mulți vizitatori atrage mănăstirea, menționăm faptul că în anul 2008, i-au trecut pragul peste 900.000 de credincioși.
Asemenea multor lăcașuri de cult care datează din Evul Mediu, Mănăstirea Rila este înconjurată de ziduri groase, care ajung să măsoare până la 24 metri înălțime. Complexul monahal se întinde pe o suprafață de 8.800 de metri pătrați, pe cuprinsul curții dreptunghiulare înălțându-se turnul și biserica principală. Biserica Principală a Mănăstirii Rila este deosebit de frumoasă, la exterior fiind acoperită cu fresce în nuanțe vii. În anul 1976, Complexul Monastic Rila a fost declarat monument istoric, iar începând cu anul 1983 a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
